cute...

"How tired I am of this unbearable distance between us. How I long for the toll of the recess bell...
Have you forgotten me? Grown mindless of me?
Tell me I am not writing into an abyss
Or that is what will become of my heart."

"Je suis si fatigué
de cette insupportable distance entre nous
Combien de temps avant que la cloche de la récréation ne sonne
M'as-tu oublié?
es-tu devenu indifférent à moi ? Dites-moi que je n'écris pas dans un abîme ou c'est ce qu'il adviendra de mon coeur."

mai tarziu devine prea târziu...

Dacă 12 = 1 ştii că e vremea când lacrimile îngheaţă şi se sparg pe punţi.
Azi ţi-am căutat mirosul la lumina unei lumânări, sub răcoarea lunii. Văntul îmi mişcă părul şi din când în când purta parfum necunoscut de taina anilor pustii. Ţi-am strigat numele în puterea nopţii, ti-am căutat privirea în ochii trecătorilor, ţi-am ascultat vocea în cântul colindătorilor. Am sperat, am crezut şi am aşteptat. Disparusei însă...
Ochii tai vor înceta să caute alte chipuri, buzele tale vor şopti alte nume iar inima ta va bate în alte simfonii ale sperantei.
Pianul numărătorilor după-amiezilor din alte veri va rasuna din ce în ce mai rar iar timpul se va aşterne peste genele tuturor, pe rând…
Astăzi viaţa plouă cu stropi de amintire, cu un suflet cald şi mai mult timp pentru nimicuri importante. Astăzi viaţa ne-a rezervat răgaz să cugetăm, timp să uităm şi răbdare să cunoaştem.
Traim zilele când ochii copiilor răpiţi în dimineţi cu cantec ruginesc obrajii şi golesc suflete...
Rosteşte-mi numele şi am să ştiu că florile din gheaţă de la fereastră le-ai pictat pentru mine.

romanţă între două trenuri

Si vine vremea cateodata
Cand din oglinda unei ploi
Mireasa inimii uitata
Iti face semne inapoi.
Si-atunci cobori in vechea gara
Cu gandul ca vei revedea
Acelaşi tren de-odinioară
Din care ai plecat cândva.

Etern pasager, mai vine un tren...
Adio, mai trece un tren.
Iubirea mereu aleargă spre noi
Cu-o floare şi-o gara în doi.
Va mai pleca un tren şi iată,
Un vis pe care-l credem stins
Ne luminează viaţa toată
De mâna vremii neatins.
Şi ne grăbim atunci spre vara
Uitata pe un vechi peron,
Şi alergam sa prindem scara
Sclipind la ultimul vagon.

versuri Dan Verona

if you love someone let him go...

Dacă ai cunoaşte misterul nemărginit al Cerului unde trăiesc acum, cu orizonturi fără de sfârşit, cu lumina care cuprinde şi pătrunde orice lucru, nu ai mai plânge, dacă mă iubeşti...
De-acum sunt învăluit de farmecul lui Dumnezeu, în nesfârşita lui frumuseţe. Cele de odinioară sunt atât de mici în comparaţie cu toate acestea... Mi-a rămas dragostea faţă de tine, o tandreţe atât de mare pe care tu nici nu ţi-o poţi imagina.
Trăiesc o bucurie curată.
În necazurile vieţii gândeşte-te la acest lăcaş unde vom fi împreună într-o zi, dincolo de moarte, săturaţi cu apa din izvorul nesecat al bucuriei şi al iubirii nesfârşite.
Nu plânge dacă mă iubeşti cu adevărat.
din Sf. Augustin

o partidă de şah

miss you...

I can't live if living is without you

tu traieşti bine?

Să trăieşti bine nu este altceva decât să-l iubeşti pe Dumnezeu cu toată inima ta, cu tot sufletul tău şi cu toată lucrarea ta. Îi arăţi o iubire desăvârşită, pe care nicio nenorocire nu o poate zdruncina, care nu ascultă decât de El, care veghează pentru a discerne toate, de teama de nu te lăsa luat prin surprindere de viclenie şi de minciună.